Anotimpul Gherghinelor (text revăzut)
Partea a I-a
Țin minte,
când pe la sfârşit de vară, grădina bunicii mirosea a gherghine. Femeile de vârsta
ei sădeau legume, le răsădeau, dar bunica mea creştea gherghine. Peste tot culori
vii. O parte a grădinii ardea, cealantă pălea în roz, undeva se vedea o pată
albă îmbinată într-un fel de ying-yang cu paloare oranj. Mândria bunicii era
gherghina roşie ca para focului cu vârful petalelor albe.
Şi-i plăceau
bunicii florile ei, şi se lăuda cu ele, şi mă punea şi pe mine la muncă, şi mă
învăţa cum să am grijă de ele, iar eu niciodată nu am ascultat nimic şi doar
răspundeam cu un lehamite: „aha”.
Astăzi, când merg
la bunica, gradina ei nu mai arde. Dintr-o dată s-a prefăcut cenuşă. I-a ars
regina, i-a ars ying-yangu-l, a ars şi ea. Printre florile copilăriei mele,
bunica era anul împrejur înfloritoare şi avea zi de zi o nouă culoare.
Țin minte
ultima noastră vară. Ceva nu era în regulă cu grădina ei şi îmi spunea că
anotimpurile s-au schimbat.
- „Gherghinele
mele or să înflorească pînă în noiembrie”.
Septembrie,
octombrie....
Grădina ei încet
se usca, în ochii mei îngheţa şi ea.
Prin noiembrie
bunica nu mai ieşea din casă şi cât nu încercam, nu vroia să-mi arate grădina. Nici
pe noi nu vroia să ne vadă. Îi aduceam zi de zi „viaţa sa” în casă, iar ea nici nu se uita la ele. Florile
se uscau, noi luam altele, bunica le privea şi absolut nimic nu zicea.
În decembrie,
când brusc au năpustit frigurile iernii, în casă mirosea a flori. Toată ziua bunica
le privea, pe noi însă nu ne mai cunoştea.
După ce a plecat, gherghinele ei au mai înflorit un an. Am vrut să am grijă de grădina ei, dar nu
ştiam cum. Şi acum îmi pare rău că nu
ascultam de sfaturile bunicii.
Nu am văzut
gherghine de vreo 5 ani.
Astăzi am văzut
una, întâmplător. Era acea regină a bunicii. Am zâmbit cu greu - când bunica
sădise acea gherghină pentru prima dată, eu am rupt-o şi i-am dăruit-o...
28 septembrie 2014
De vreo 3 ani mama a plantat în grădină niște bulbi de gherghine. Din cauza unui copac, care îi ține umbră, florile au crescut mai mari ca mine. Nu știu de unde mama a luat acei bulbi. În primul an nu vroiam să mă uit la ele și nici nu le udam cel puțin. Până nu au înflorit...
Roșii ca para focului, cu vârfurile albe, gingașe. Florile bunicii...
22 iulie 2021
atit de frumos!!!
RăspundețiȘtergere^_^
Ștergere