„Curva cu 12 fețe” Mulți mi-au zis de multe ori că-s „o curvă cu 12 fețe”. Nu știu exact ce însemna asta, pentru că rea am fost de când mă știu, plus la toate ei singuri se cereau/cer. Nu contează. Ultimele 2-3 luni simt că într-adevăr mă transform în „12 fețe”. Asta ar fi vesel, dacă nu ar fi atât de trist. Cu fiecare categorie de oameni cu care interacționez în fiecare zi sau peste zile mă comport diferit. Am început a observa că râd acolo unde nu mi-i a râde, îmi arăt interesul acolo unde mă plictisesc, mă duc în locuri unde nu vreau să fiu și fac ceea ce nu-mi place să fac. Ultimele luni mă simt ca un robot și nu-mi vine a crede că „mă dau cu turma”. Asta-i coșmar și asta mă omoară. Știu că problemele din familie mă influnețează în mare parte, dar le las acasă când ies în societate. Totuși, nu pot să nu-mi aduc aminte de toate prostiile de acasă când văd că unii oameni au probleme de genul „nu am putut dormi normal”. Cu mama încerc să fiu pozitivă și să glumesc pe sea