Fără titlu #3

Eu aș schimba toți bărbații din viața mea pe unul singur – bărbatul care nu-i trebuiesc.

Bărbatul care își amintește cât de bun „psiholog” sunt și numai eu îl ascult.

Bărbatul care mă sună să-mi spună că nu aparțin nimănui, nici măcar lui, cu note de dispreț în voce.

Bărbatul care are femeia lui și mă sună să-mi spună că iar s-au certat.

Bărbatul care nu știe ce-i cu caracterul meu, dar îl apreciază.

Bărbatul care vrea să-și creeze o familie, dar mă întreabă dacă am să-i nasc trei copii.

Bărbatul care spune că femeile nu prețuiesc nimic din ce le oferi, iar mie mi-ar oferi tot ce i-aș cere. Și eu nu-i cer nimic, iar el nu-mi poate oferi asta.

Bărbatul care nu ar merge nicăieri cu mine, dar mă cheamă să văd lumea.

Acel om care sună să te întrebe dacă telefonul „prinde”, iar tu nu-i poți explica de ce râzi isteric.

Omul care-i încăpățânat până în măduva oaselor, dar țin minte cât de mult îl enervează coarnele mele că împung mai tare și anume acolo unde (nu) trebuie.

Bărbatul care nu are încredere în nimeni, în afară de mine.

Bărbatul care-i un paradox în viața mea – nu-mi aparține, nu-i trebuiesc, nu avem ce împărți, dar de câte ori pleacă, de atâtea ori revine.

I-am zis să mă lase în pace - a revenit peste 2 ore să mă întrebe dacă mi-a ajuns pacea.

L-am întrebat ce vrea să facă în viață - mi-a spus că nu știe, dar eu știu și asta l-a impresionat tot timpul.

Eu aș schimba toți bărbații din viața mea pe unul singur - bărbatul care nu știe ce am în cap, dar vrea să-i explic.