Totuși, nu...

Duminica asta mi-am întâlnit prima dragoste, la nunta colegei de clase, care odată mi-a fost cea mai bună prietenă.

Era dimineața. L-am văzut în pragul casei pentru că venise să mă cheme la nuntă. Avea o mică creștere de barbă și oricum nu-mi părea mai matur decât atunci când ultima dată l-am văzut. Mă privea cuminte, rezervat. M-am gândit că e un bărbat frumos și felul cum se uita atent împejur m-a făcut să cred că ceva totuși se schimbase.

Nimic nu s-a schimbat. Poate doar că are acum o relație.

I-am prins de câteva ori privirea, cum mă analiza atent. Probabil culoarea părului și lungimea lui, pentru că nu aveam machiaj și nu arătam extravagant - doar simplă și, după mine, destul de frumoasă. În rochia mea neagră, mulată, arătam destul de rezervat „delovaia seleodka”, cum zice Viorica.

M-am gândit că începusem să fiu geloasă pe fata aia de lângă el. Dacă „dragostea” mea între timp s-a schimbat și a devenit mai matur în comportament și vorbă, atunci cu siguranță aș fi fost.

După vreo oră de stat la masă, am înțeles că nu. El nu se schimbase deloc, era o iluzie, iar eu nu eram geloasă. Nu îmi aminteam de ce ne-am despărțit, analizam ceea ce aveam acum în față. Nu era pe gustul meu, rămăsese așa cum l-am lăsat, doar că acum mai avea bani și o femeie alături.

O fată destul de ok. Pare bătrână, dar poate e „bună la suflet”. Nu m-am interesat cinei, de unde-i, ce vârstă are, de când se cunosc, de când sunt împreună, nimic. 

Eu între timp m-am schimbat și acum am nevoie de altceva. Și el, privindu-mă, probabil a înțeles asta, pentru că la un moment dat m-a întrebat: „Unde te uiți așa de încruntată?”. Nu-mi pot da seama dacă eram încruntată sau nu, știu că priveam cum dansează oamenii.

Nici nu a îndrăznit să mă cheme la dans. Probabil că ține minte cum m-am comportat cu el, dar chiar dacă nu ține, eu îmi aduc aminte destul de des. Nu-mi pare rău deloc, a meritat să nu mă aibă lângă. Nu pentru că eu sunt așa o divă și merit un prinț, dar pentru că s-a jucat cu mine atunci când nu trebuia s-o facă.

La toată frumusețea lui, eu aș adăuga din memoria mea amintirea serii când mi-a spus că mă iubește și ziua când m-a înlocuit cu o cocomârlă.